Tag Archive for: mindfulness

Când a trebuit să aleg o siglă pentru site, m-am identificat destul de repede cu filosofia Ensō. Aveam background-ul desenării simbolurilor din alte practici spirituale, manifestam o inclinatie spre minimalism, iar conceptul după care ne ghidăm în Bowen este “mai puțin e mai bine”.  Te invit să descoperi și de ce nu, să te lași inspirat de filosofia ensō.

Ο

Ensō este un termen japonez care înseamnă „cerc” și este un simbol profund în practica zen. În arta Zen, un ensō este cercul desenat de mână dintr-o singură mișcare sau în două mișcări spontane ale pensulei, exprimând mintea Zen, care este asociată cu iluminarea, vidul, libertatea și starea de no-mind (fără atașament asupra vreunui gând în mod special. Lași gândurile să vină și să plece).

Ensō simbolizează iluminarea absolută, forța, eleganța, universul (Dharmadhatu) și “mu” (vidul). Este caracterizat printr-un minimalism influențat de filozofia budistă Zen și de estetica japoneză.

Desenarea unui ensō este o practică creativ-disciplinată a picturii japoneze cu cerneală, sumi-e. Tehnicile și uneltele folosite sunt aceleași ca în caligrafia japoneză tradițională: se utilizează o pensulă de cerneală pentru a aplica tușa pe washi (hârtie japoneză subțire).

Cercul poate fi deschis sau închis.

  • Dacă este deschis, el rămâne incomplet, simbolizând mișcarea, dezvoltarea și perfecțiunea tuturor lucrurilor. Practicanții Zen leagă această idee de wabi-sabi, conceptul estetic japonez care apreciază frumusețea imperfecțiunii.
  • Spațiul din interiorul cercului poate reprezenta realizarea vidului (shunyata) sau starea de “no-mind”.

De obicei, un ensō este desenat dintr-o singură mișcare fluidă și expresivă. Dacă este realizat în stilul sōsho (caligrafie cursivă japoneză), mișcarea pensulei este deosebit de rapidă. Odată ce un ensō este desenat, nu se modifică – el reflectă caracterul creatorului său și contextul în care a fost realizat, într-un moment scurt și continuu.

În filozofia ensō, nu există un set rigid de reguli sau dogme. Practicile sunt mai degrabă orientate spre cultivarea unei stări de conștiență și prezență:

  • Meditația Zen (Zazen): Meditația este un instrument fundamental în practica ENSO. Zazen este o formă de meditație profundă care ajută la calmarea minții și la atingerea unei stări de claritate interioară. Aceasta este o practică de auto-observare, în care se renunță la gânduri și se rămâne în prezent, în conștiența pură.
  • Arta de a desena ensō: Una dintre cele mai frumoase și vizibile forme de practică a filozofiei ensō este desenarea cercului ensō. Acest act simbolizează iluminarea și, de asemenea, manifestă procesul de auto-exprimare. Desenul unui ensō este realizat într-un mod natural, fără intenția de a crea ceva perfect, reflectând ideea de imperfecțiune și flux.
  • Practicile de mindfulness: Filosofia ensō pune un mare accent pe conștientizarea momentului prezent. Acest principiu este legat de mindfulness, o practică care ajută la cultivarea unei atenții active asupra prezentului, fără a fi copleșiți de trecut sau viitor. În acest context, mindfulness este văzută ca o cale de a atinge echilibrul interior.
  • Ritualuri și ceremonii zen: În cadrul unei comunități zen, ritualurile și ceremoniile pot juca un rol important în adâncirea înțelegerii filozofiei ensō. Acestea sunt adesea folosite pentru a întări legătura dintre individ și univers, pentru a cultiva simțul comuniunii și pentru a încuraja o viață mai conștientă și mai simplă.

Desenarea unui ensō este o practică spirituală care poate fi realizată chiar și zilnic. Această practică, fie că presupune desenarea unui ensō, fie scrierea caligrafiei japoneze pentru autocunoaștere, este cunoscută sub numele de hitsuzendō.

Ensō exemplifică multiplele dimensiuni ale perspectivei și esteticii japoneze wabi-sabi, incluzând:

  • Fukinsei (asimetrie, neregularitate)
  • Kanso (simplitate)
  • Koko (esențial, uzat de timp)
  • Shizen (natural, lipsit de artificialitate)
  • Yūgen (grație subtilă, profunzime misterioasă)
  • Datsuzoku (libertate)
  • Seijaku (liniște interioară)

Principiile filosofiei ensō sunt reprezentate de:

  • Echilibru și Armonie: ensō încurajează căutarea unui echilibru între toate aspectele vieții. Acest principiu se reflectă în modul în care învățăm să gestionăm emoțiile, gândurile și acțiunile noastre, astfel încât să trăim în armonie cu natura și cu cei din jur.
  • Vidul: Vidul este un concept cheie în filosofia budistă și face parte din învățăturile ensō. Ea se referă la ideea că nimic nu există de sine stătător și că toate lucrurile sunt interconectate și în schimbare constantă.
  • Simplitatea: Filosofia ensō promovează simplitatea și claritatea în gândire și acțiune. Aceasta înseamnă a renunța la agitația și complexitatea inutilă din viață și a găsi frumusețea în lucrurile simple și naturale. Enso, ca simbol, este adesea un cerc simplu, fără ornamente, care reflectă ideea de a găsi esența în lucrurile fundamentale.
  • Autocunoaștere: Un alt principiu central al ensō este autocunoașterea. Practicile și învățăturile care fac parte din acest sistem filozofic sunt menite să ajute individul să ajungă la o înțelegere mai profundă a propriei sale naturi. Într-o lume în continuă schimbare, ensō încurajează o călătorie interioară constantă, în care individul învață să se înțeleagă pe sine și să accepte atât lumina, cât și umbra sa.

 

Practici precum desenarea cercului ensō, meditațiile tip mindfulness și alte tipuri de meditații sau practici spirituale(fie ele Zen sau nu) ne susțin să trăim în prezent, să acceptăm imperfecțiunea și să fim în pace cu noi înșine și cu lumea din jur.

Adevărata liniște și iluminare vin din interior și se pot dobândi prin  practică spirituală (de orice fel).

Sursa: wikipedia, chatgpt și experiența personală în desenarea de simboluri spirituale și observarea stării dobândite.

Viața este o artă:

  • Arta de a comunica
  • Arta de a vinde
  • Arta de a asculta
  • Arta de a te echilibra
  • Arta de a mânca
  • Arta de a crește copii
  • Arta de a te face plăcut
  • Arta de a conduce
  • Arta de a curge cu viața

Și lista poate continua.

 

“Arta este, în esență, cea mai profundă expresie a creativității umane. Pe cât de dificil de definit, pe atât de dificil de evaluat, având în vedere faptul că fiecare artist își alege singur regulile și parametrii de lucru. Se poate spune, totuși, că arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru folosirea acestui mediu și a unui set de valori ce determină ce anume merită a fi exprimat prin acel mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o senzație sau o trăire în modul cel mai eficient posibil pentru acel mediu. Prin modul său de manifestare, arta poate fi considerată și ca o formă de cunoaștere (cunoașterea artistică).” (Wikipedia)

 

După cum vedem, arta este, în esență, o formă de cunoaștere: a sinelui și a mediului. Cu cât mai sârguincios este observatorul, cu atât mai bun rezultatul.

 

Mindfulness este o formă de observare și autoobservare. Practicat cu regularitate (zilnic, de mai multe ori pe zi, chiar intervale scurte de 1 minut) schimbă percepția asupra mediului, oferă un feedback în timp real asupra stării prezente a observatorului și conduce practicantul spre a deveni maestrul propriei vieți. Căci nu poți schimba ceva ce nu conștientizezi că te dezechilibrează.

 

  1. Primul pas este conștientizarea.
  2. Apoi ieșirea din starea de victimă, când intenția de a schimba ceva este mai puternică decât obiceiurile vechi.
  3. Dimensiunea schimbării. Înțelegerea și acceptarea de a schimba un singur lucru, mic, în comportament. Schimbarea unui aspect “mic” îmi va schimba exponențial percepția și comportamentul, susținându-mă pe termen lung în procesul de transformare.
  4. Perseverența! Minim 21 de zile consecutive, aș merge chiar la 90 de zile consecutive pentru a avea garanția minimă a unui rezultat.
  • Perseverența în a observa.
  • Perseverența în a conștientiza și intenționa schimbarea.
  • Perseverența în a găsi comportamentul dezirabil care poate schimba starea de fapt.
  • Și nu în ultimul rând, perseverența de a aplica schimbarea.

 

Uneori acest proces poate fi copleșitor. E important să apelezi la susținere și ghidaj pe parcursul lui pentru a te asigura că îți atingi obiectivul propus fără să te pierzi/prinzi în vechile obiceiuri care sunt consumatoare de resurse: energie, timp, bani.

Banii cheltuiți pentru a primi susținere din partea unui specialist pot reprezenta o parte mult mai mică decât încercarea de a-i economisi și de a parcurge drumul singur. Este ca și cum alegi să mergi de la Brașov la New York pe jos și înot, în loc să iei mașina și avionul. Fiecare va avea o experiență cu riscurile și cheltuielile aferente, depinde care este scopul.

Care este scopul tău?

Drum bun pe calea vieții! Mă iei în dreapta să te însoțesc?

Tehnica “letting go” (renunțarea) este un concept care se concentrează pe eliberarea emoțiilor negative/de vibrație joasă, atașamentelor și preocupărilor, pentru a atinge o stare de liniște și echilibru mental și emoțional. Această tehnică este adesea asociată cu practici de meditație și mindfulness și are origini în filosofia budistă și în alte tradiții spirituale și de dezvoltare personală.

Tehnica în forma sa actuală nu este atribuită unui singur individ sau autor. În schimb, aceasta derivă din înțelepciunea și practicile tradițiilor spirituale și filosofice antice, precum budismul, taoismul și alte tradiții orientale. Conceptul de a elibera emoțiile de vibrație joasă și de a renunța la atașamente este prezent în multe dintre aceste tradiții și a fost adaptat și integrat în diferite sisteme de dezvoltare personală și terapie modernă.

De-a lungul timpului, mai mulți autori și practicieni ai dezvoltării personale și ai psihologiei au contribuit la popularizarea și reinterpretarea acestei tehnici în contextul contemporan. Printre aceștia se numără Eckhart Tolle, autorul bestsellerului “Puterea prezentului”, care abordează idei similare despre acceptarea prezentului și eliberarea de atașamentele mentale. Alți autori precum Jack Kornfield și Jon Kabat-Zinn, care sunt cunoscuți pentru munca lor în domeniul meditației și mindfulness-ului, au promovat și ei idei similare despre eliberarea emoțiilor și gândurilor.

Este important să subliniem că tehnica letting go se bazează pe principii și înțelegeri care au evoluat de-a lungul secolelor, iar diversele contribuții ale diferiților autori și practicieni au ajutat la adaptarea și popularizarea acesteia în contextul modern.

 

Iată câteva aspecte esențiale ale tehnicii “letting go”:

 

  1. Conștientizarea și acceptarea: Primul pas în practica letting go este conștientizarea și acceptarea emoțiilor și gândurilor pe care le ai. Acest lucru implică observarea lor fără a le judeca sau a încerca să le suprimi.

 

  1. Detaliile emoțiilor: Identificarea și recunoașterea detaliilor emoțiilor este o parte importantă a procesului de letting go. În loc să suprimi sau să negi emoțiile, este important să le observi și să le recunoști în întregime.

 

  1. Percepția detaliată a emoțiilor: După ce ai identificat emoțiile, poți explora atent percepția și experiența lor în corpul tău. Aceasta implică observarea – unde simți emoțiile în corp și cum se manifestă acestea.

 

  1. Eliberarea și renunțarea: Odată ce ești conștient și accepți emoțiile, poți începe să le eliberezi treptat. Asta înseamnă să le lași să fie, fără să te atașezi de ele sau să încerci să le controlezi. Eliberarea implică o anumită formă de non-rezistență și deschidere față de ceea ce este.

 

  1. Practicarea conștientă: Tehnica letting go presupune practicarea în mod conștient, adică să fi prezent și conștient de emoțiile și gândurile tale în acel moment prezent. Acest lucru poate fi realizat prin meditație, mindfulness sau alte practici care vă ajută să vă concentrați asupra momentului prezent.

 

  1. Persistența și răbdarea: Renunțarea la emoții și gânduri poate fi un proces dificil și uneori consumator de timp. Este important să ai răbdare cu tine și să fi perseverent în practica letting go, știind că schimbările pot fi treptate și că fiecare pas în direcția corectă este valoros.

 

Practica letting go poate aduce numeroase beneficii, inclusiv reducerea stresului, îmbunătățirea stării de spirit și creșterea stimei de sine. Cu toate acestea, este important să înțelegi că letting go nu înseamnă ignorarea sau negarea emoțiilor și gândurilor, ci mai degrabă conștientizarea lor și eliberarea lor într-un mod sănătos și constructiv.

În linii mari, din experiența mea, pot spune ca acestă tehnică se rezumă pe scurt la a sta, fără să rumegi gândurile, cu acea emoție.Dacă este nevoie stai pe un scaun, sau sprijină-te de un perete și simte ce se întâmplă cu corpul tău. Unde simți emoția? Localizeaz-o! În ceea ce mă privește, rana de respingere eu o simt în piept și în brațe.  “Șmecheria” este că, cu cât stai mai des în acea emoție cu atât somatizarea se reduce. Am avut o perioadă în care m-am simțit, des, respinsă de o persoană. La început îmi amorțeau brațele de nu puteam să țin o cană de apă. Acum, când se mai întâmplă să mă simt respinsă, doar mai simt furnicături ușoare.

Dacă este să fugim de ceva în viață, fugim de durere și discomfort. Însă sunt scrieri care arată că nici măcar sinuciderea nu ne poate scuti de suferință pentru că acesta se continuă după moarte, fiind necesar un proces de integrare, poate chiar mai lung și mai dureros decât al celui care viețuiește.

Îmbrățișează durerea , îmbrățișează-te cu iubire și compasiune față de tot ceea ce s-a întâmplat. De schimbat trecutul, nu-l mai poți schimba, DAR îți poți schimba percepția asupra lui.

PS: Nu există o varintă ideală pentru că orice variantă are plusuri și minusuri.

Și asta va trece…