Tag Archive for: echilibru

Ensō

Când a trebuit să aleg o siglă pentru site, m-am identificat destul de repede cu filosofia Ensō. Aveam background-ul desenării simbolurilor din alte practici spirituale, manifestam o inclinatie spre minimalism, iar conceptul după care ne ghidăm în Bowen este “mai puțin e mai bine”.  Te invit să descoperi și de ce nu, să te lași inspirat de filosofia ensō.

Ο

Ensō este un termen japonez care înseamnă „cerc” și este un simbol profund în practica zen. În arta Zen, un ensō este cercul desenat de mână dintr-o singură mișcare sau în două mișcări spontane ale pensulei, exprimând mintea Zen, care este asociată cu iluminarea, vidul, libertatea și starea de no-mind (fără atașament asupra vreunui gând în mod special. Lași gândurile să vină și să plece).

Ensō simbolizează iluminarea absolută, forța, eleganța, universul (Dharmadhatu) și “mu” (vidul). Este caracterizat printr-un minimalism influențat de filozofia budistă Zen și de estetica japoneză.

Desenarea unui ensō este o practică creativ-disciplinată a picturii japoneze cu cerneală, sumi-e. Tehnicile și uneltele folosite sunt aceleași ca în caligrafia japoneză tradițională: se utilizează o pensulă de cerneală pentru a aplica tușa pe washi (hârtie japoneză subțire).

Cercul poate fi deschis sau închis.

  • Dacă este deschis, el rămâne incomplet, simbolizând mișcarea, dezvoltarea și perfecțiunea tuturor lucrurilor. Practicanții Zen leagă această idee de wabi-sabi, conceptul estetic japonez care apreciază frumusețea imperfecțiunii.
  • Spațiul din interiorul cercului poate reprezenta realizarea vidului (shunyata) sau starea de “no-mind”.

De obicei, un ensō este desenat dintr-o singură mișcare fluidă și expresivă. Dacă este realizat în stilul sōsho (caligrafie cursivă japoneză), mișcarea pensulei este deosebit de rapidă. Odată ce un ensō este desenat, nu se modifică – el reflectă caracterul creatorului său și contextul în care a fost realizat, într-un moment scurt și continuu.

În filozofia ensō, nu există un set rigid de reguli sau dogme. Practicile sunt mai degrabă orientate spre cultivarea unei stări de conștiență și prezență:

  • Meditația Zen (Zazen): Meditația este un instrument fundamental în practica ENSO. Zazen este o formă de meditație profundă care ajută la calmarea minții și la atingerea unei stări de claritate interioară. Aceasta este o practică de auto-observare, în care se renunță la gânduri și se rămâne în prezent, în conștiența pură.
  • Arta de a desena ensō: Una dintre cele mai frumoase și vizibile forme de practică a filozofiei ensō este desenarea cercului ensō. Acest act simbolizează iluminarea și, de asemenea, manifestă procesul de auto-exprimare. Desenul unui ensō este realizat într-un mod natural, fără intenția de a crea ceva perfect, reflectând ideea de imperfecțiune și flux.
  • Practicile de mindfulness: Filosofia ensō pune un mare accent pe conștientizarea momentului prezent. Acest principiu este legat de mindfulness, o practică care ajută la cultivarea unei atenții active asupra prezentului, fără a fi copleșiți de trecut sau viitor. În acest context, mindfulness este văzută ca o cale de a atinge echilibrul interior.
  • Ritualuri și ceremonii zen: În cadrul unei comunități zen, ritualurile și ceremoniile pot juca un rol important în adâncirea înțelegerii filozofiei ensō. Acestea sunt adesea folosite pentru a întări legătura dintre individ și univers, pentru a cultiva simțul comuniunii și pentru a încuraja o viață mai conștientă și mai simplă.

Desenarea unui ensō este o practică spirituală care poate fi realizată chiar și zilnic. Această practică, fie că presupune desenarea unui ensō, fie scrierea caligrafiei japoneze pentru autocunoaștere, este cunoscută sub numele de hitsuzendō.

Ensō exemplifică multiplele dimensiuni ale perspectivei și esteticii japoneze wabi-sabi, incluzând:

  • Fukinsei (asimetrie, neregularitate)
  • Kanso (simplitate)
  • Koko (esențial, uzat de timp)
  • Shizen (natural, lipsit de artificialitate)
  • Yūgen (grație subtilă, profunzime misterioasă)
  • Datsuzoku (libertate)
  • Seijaku (liniște interioară)

Principiile filosofiei ensō sunt reprezentate de:

  • Echilibru și Armonie: ensō încurajează căutarea unui echilibru între toate aspectele vieții. Acest principiu se reflectă în modul în care învățăm să gestionăm emoțiile, gândurile și acțiunile noastre, astfel încât să trăim în armonie cu natura și cu cei din jur.
  • Vidul: Vidul este un concept cheie în filosofia budistă și face parte din învățăturile ensō. Ea se referă la ideea că nimic nu există de sine stătător și că toate lucrurile sunt interconectate și în schimbare constantă.
  • Simplitatea: Filosofia ensō promovează simplitatea și claritatea în gândire și acțiune. Aceasta înseamnă a renunța la agitația și complexitatea inutilă din viață și a găsi frumusețea în lucrurile simple și naturale. Enso, ca simbol, este adesea un cerc simplu, fără ornamente, care reflectă ideea de a găsi esența în lucrurile fundamentale.
  • Autocunoaștere: Un alt principiu central al ensō este autocunoașterea. Practicile și învățăturile care fac parte din acest sistem filozofic sunt menite să ajute individul să ajungă la o înțelegere mai profundă a propriei sale naturi. Într-o lume în continuă schimbare, ensō încurajează o călătorie interioară constantă, în care individul învață să se înțeleagă pe sine și să accepte atât lumina, cât și umbra sa.

 

Practici precum desenarea cercului ensō, meditațiile tip mindfulness și alte tipuri de meditații sau practici spirituale(fie ele Zen sau nu) ne susțin să trăim în prezent, să acceptăm imperfecțiunea și să fim în pace cu noi înșine și cu lumea din jur.

Adevărata liniște și iluminare vin din interior și se pot dobândi prin  practică spirituală (de orice fel).

Sursa: wikipedia, chatgpt și experiența personală în desenarea de simboluri spirituale și observarea stării dobândite.

/0 Comments/by

Migrenele, coccisul și terapia Bowen

Când vorbim despre migrene ne gândim adeseori doar la zona capului, a gâtului și cel mult umeri. Însă, prezența migrenelor poate avea legătură cu tot ce înseamnă postură – coloana vertebrală, care coloană se termină cu… coccisul.

Ce este coccisul?

Coccisul, cunoscut și sub numele de osul coccigian sau osul cozii, este ultima parte a coloanei vertebrale umane, după sacrum. Este un os triunghiular format din 3 până la 5 vertebre fuzionate.

Rolul coccisului

Deși este un os mic, coccisul are mai multe funcții importante:

  • Punct de atașare pentru mușchi, ligamente și tendoane – Susține musculatura și ligamentele care contribuie la mișcările bazinului, coapselor și podelei pelvine.
  • Echilibru și sprijin în poziția șezut – Ajută la distribuirea greutății corpului când stăm jos, împreună cu tuberozitățile ischiadice ale bazinului.
  • Protecție pentru structurile nervoase și organele pelvine – Contribuie la stabilitatea zonei inferioare a coloanei și protejează unele terminații nervoase (inclusiv elementele terminale ale celor trei membrane ale sistemului nervos central: duramater, aracnoida și pia mater).

Afecțiunile coccisului, cum sunt: traumatismele, inflamațiile sau statul prelungit pe suprafețe dure, etc.  pot influența starea de bine a corpului.

  1. Tensiunea musculară și postura:

Tensiunea cronică a mușchilor din zona pelviană sau a bazinului, inclusiv în jurul coccisului, poate influența postura generală a corpului. O postură incorectă sau o tensiune crescută la nivelul pelvisului poate duce la o tensiune crescută asupra coloanei vertebrale și asupra gâtului, ceea ce poate contribui la migrene. Migrenele sunt adesea asociate cu tensiunea musculară la nivelul gâtului și umerilor.

      2. Nervul coccigian și legătura cu nervii spinali:

Coccisul este conectat cu nervii spinali din zona sacrală, care se află la baza coloanei vertebrale. În anumite condiții, o disfuncție sau o iritație la nivelul coccisului (cum ar fi o accidentare, inflamație sau o problemă posturală) poate irita nervii din regiunea inferioară a corpului, care sunt conectați la nervii cefalici. Deși nu este o legătură directă între coccis și migrene, există o posibilitate teoretică ca o problemă la nivelul coccisului să provoace o reacție în lanț la nivelul sistemului nervos, care să se manifeste prin dureri de cap.

      3. Probleme de aliniere a coloanei vertebrale:

O aliniere defectuoasă a coloanei vertebrale (cum ar fi scolioza sau alte disfuncții structurale) poate duce la dureri de cap și migrene. Dacă există o problemă mecanică la nivelul coccisului, aceasta ar putea influența alinierea întregii coloane vertebrale, incluzând gâtul și capul, ceea ce ar putea duce la migrene prin presiunea asupra nervilor sau a vaselor sanguine.

    4. Tratamente pentru durerea de coccis și efectele secundare:

Unele tratamente pentru durerea de coccis, cum ar fi terapia manuală sau ajustările vertebrale, pot afecta indirect sistemul nervos central. În cazuri rare, manipulările greșite ale coloanei vertebrale sau pelvisului pot declanșa migrene, mai ales în cazul persoanelor care sunt deja predispuse la migrene din cauza sensibilității nervoase.

 

Tehnica Bowen este o metodă de tratament non-invaziv și deși este o terapie manuală, este deosebit de blândă fără manipulări în forță. Bowen este o terapie care declanșează răspunsul natural al organismului pentru vindecare.

Deci, când veți merge la terapie și după câteva ședințe terapeutul v-a spune că urmează o procedură pentru coccis, să nu vă mirați :D, și da chiar atingem coccisul. Procedura pentru coccis este o procedură deosebit de puternică și importantă în cadrul protocoalelor noastre. Ea nu se va face niciodată unei femei gravide!

Dincolo de migrene ne adresăm coccisului și în multe alte situații: probleme de tiroidă, probleme intestinale și ginecologice, inclusiv pentru echilibrarea imunității.  În terapia Bowen lucrăm pe hainele pacienților, nu direct pe piele, însă acest lucru tot presupune folosirea dușului și purtarea unor haine curate când se vine la terapie.

Suntem strâns interconectați atât în interiorul corpului nostru cât și în exterior, la nivelul societății, dar asta este altă poveste.

Drum bun pe calea vieții! Mă iei în dreapta să te însoțesc?

 

/0 Comments/by

Importanța echilibrului acid-alcalin în corpul uman

Echilibrul acid-alcalin în corpul uman este esențial pentru menținerea sănătății generale și pentru prevenirea unor afecțiuni cronice. Acest echilibru, cunoscut și sub denumirea de pH, influențează funcționarea celulelor, a sistemului imunitar și a multor alte aspecte ale stării noastre de sănătate. În acest articol, vom explora ce înseamnă să avem un mediu alcalin sau acid în corp și cum acest echilibru afectează organismul.

 

Ce înseamnă pH-ul și cum este măsurat?

pH-ul (potențialul de hidrogen) este o măsură a acidității sau alcalinității unei substanțe și variază de la 0 (acid) la 14 (alcalin), cu 7 fiind considerat neutru. Corpul uman are pH-ul între 7.35 și 7.45, într-o ușoară zonă alcalină, iar menținerea acestui echilibru este esențială pentru funcționarea optimă a organismului.

 

Mediul acid în corp presupune:

  1. Impactul asupra celulelor:  Un mediu prea acid poate afecta integritatea celulelor, interferând cu funcțiile lor normale și creând un teren propice pentru apariția bolilor.
  2. Inflamații și disconfort: Un pH scăzut este adesea asociat cu inflamații cronice, care pot contribui la apariția unor afecțiuni precum artrita și bolile cardiace.
  3. Oboseală și scădere a vitalității: Acumularea de acid poate duce la oboseală cronică și la scăderea nivelului de energie.

 

Mediu alcalin în corp presupune:

  1. Protecția împotriva bolilor: Un mediu alcalin favorizează un sistem imunitar mai puternic, contribuind la reducerea riscului de boli și inflamații cronice.
  2. Mai multă energie: Un pH echilibrat este asociat cu un nivel de energie mai ridicat și o vitalitate generală îmbunătățită.
  3. Menținerea sănătății oaselor: Un mediu alcalin poate sprijini sănătatea oaselor, reducând riscul de osteoporoză și promovând o densitate osoasă mai bună.

 

Cum să menținem un mediu echilibrat?

  1. Alimentație echilibrată: Consumul de alimente alcaline, cum ar fi fructele și legumele proaspete, contribuie la menținerea unui pH optim.
  2. Hidratare adecvată: Apa alcalină* poate ajuta la neutralizarea acidității și la menținerea echilibrului hidric în corp.

* apa alcalină, care este tratată în mod specific pentru a avea un pH mai mare decât 7. Acest tip de apă este uneori promovat pentru a susține echilibrul acid-alcalin în corp. Cu toate acestea, impactul real al apei alcaline asupra sănătății umane este încă un subiect de cercetare și discuție în comunitatea științifică. În mod normal, apa potabilă, indiferent dacă este sau nu alcalină, este esențială pentru menținerea hidratării și a sănătății generale.

3.  Limitarea alimentelor acide: Reducerea consumului de carne roșie, produse lactate și alimente procesate

poate contribui la menținerea unui mediu mai alcalin.

  1. Stil de viață sănătos: O activitate fizică regulată și reducerea stresului pot avea un impact pozitiv asupra echilibrului acid-alcalin în corp.

 

Echilibrul acid-alcalin în corp este în principal reglat de rinichi și plămâni, care controlează nivelul de bicarbonat și dioxid de carbon în sânge. Dieta și stilul de viață pot, de asemenea, ajuta la îmbunătățirea stării generale de sănătate și la susținerea funcțiilor optime ale organismului, dar mecanismele exacte nu sunt întotdeauna simple și pot depinde de mai mulți factori.

Tom Bowen recomanda pacienților săi să urmeze o dietă formată din 80% hrană alcalină și 20% hrană acidă, pentru a-și susține corpul în procesul de vindecare.

O listă detaliată a alimentelor  o puteți găsi aici pentru alcaline 80% și aici pentru acide 20%.

 

Rețineți că acest articol are un scop informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul medicului sau specialistului în nutriție. Este întotdeauna recomandat să cauți sfatul unui profesionist calificat înainte de a face schimbări majore în alimentația ta sau în stilul de viață.

 

 

/0 Comments/by

Hrana alcalină – 80%

Fructe alcaline

Mere/ must
Caise
Avocado
Banane
Pepene galben
Roșcova (doar pastaia)
Cireșe
Coajă de lămâie
Coacăze
Curmale
Smochine
Struguri
Grapefruit
Guave
Lămâi coapte
Lime
Mango
Măsline coapte
Nectarine
Portocale
Papaya
Fructul pasiunii
Piersici
Pere
Curmale japoneze
Ananas proaspăt
Rodii
Pepeni
Stafide
Tamarinde
Mandarine
Nucă de cocos proaspătă

Vegetale alcaline

Germeni, muguri, lucernă
Anghinare
Asparagus
Muguri de bambus
Fasole ( verde, boabe)

Sfeclă
Broccoli
Gogoșari
Morcovi
Gulie
Bame
Ceapă
Varză
Ridichi
Țelină
Conopidă
Cicoare
Roșii coapte
Porumb
Castravete
Mărar
Ștevie, măcriș
Vinete
Andive
Usturoi
Hrean
Nap
Praz
Lăptuci, salate
Ciuperci
Ceapă
Pătrunjel
Păstârnac
Piper
Cartofi albi
Cartofi dulci
Dovleac
Dovlecei
Ridichi
Spanac
Soia – germeni și boabe

Produse lactate alcaline

Lapte aciclophilus
Zer, lapte bătut, iaurt
Lapte integral proaspăt

Alune alcaline

Migdale
Castane (coapte, prăjite)

Cereale alcaline

Hrișcă
Mei

Produse animale alcaline

Sânge , Făină de oase
Lichid din carne de vacă

Diverse alcaline

Înlocuitori de cafea
Miere
Varec /Kelp
Ceai din plante
Gălbenuș de ou
Lucernă
Ghimbir
Ulei de măsline
Polen

Vin organic

Activitati alcaline

Relaxare
Odihnă , somn
Baie de soare
Muzică relaxantă
Meditație
Respirație profundă
Aer curat
Râs, Bucurie
Iubire, Îmbrățișări
Dușuri reci
Emoții pozitive.

 

“Alimentele să vă fie medicamente și medicamentele să vă fie alimente” (Hipocrate)

 

Rețineți că acest articol are un scop informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul medicului sau specialistului în nutriție. Este întotdeauna recomandat să cauți sfatul unui profesionist calificat înainte de a face schimbări majore în alimentația ta sau în stilul de viață.

 

 

 

 

/1 Comment/by