Tag Archive for: inflamație

Când vorbim despre migrene ne gândim adeseori doar la zona capului, a gâtului și cel mult umeri. Însă, prezența migrenelor poate avea legătură cu tot ce înseamnă postură – coloana vertebrală, care coloană se termină cu… coccisul.

Ce este coccisul?

Coccisul, cunoscut și sub numele de osul coccigian sau osul cozii, este ultima parte a coloanei vertebrale umane, după sacrum. Este un os triunghiular format din 3 până la 5 vertebre fuzionate.

Rolul coccisului

Deși este un os mic, coccisul are mai multe funcții importante:

  • Punct de atașare pentru mușchi, ligamente și tendoane – Susține musculatura și ligamentele care contribuie la mișcările bazinului, coapselor și podelei pelvine.
  • Echilibru și sprijin în poziția șezut – Ajută la distribuirea greutății corpului când stăm jos, împreună cu tuberozitățile ischiadice ale bazinului.
  • Protecție pentru structurile nervoase și organele pelvine – Contribuie la stabilitatea zonei inferioare a coloanei și protejează unele terminații nervoase (inclusiv elementele terminale ale celor trei membrane ale sistemului nervos central: duramater, aracnoida și pia mater).

Afecțiunile coccisului, cum sunt: traumatismele, inflamațiile sau statul prelungit pe suprafețe dure, etc.  pot influența starea de bine a corpului.

  1. Tensiunea musculară și postura:

Tensiunea cronică a mușchilor din zona pelviană sau a bazinului, inclusiv în jurul coccisului, poate influența postura generală a corpului. O postură incorectă sau o tensiune crescută la nivelul pelvisului poate duce la o tensiune crescută asupra coloanei vertebrale și asupra gâtului, ceea ce poate contribui la migrene. Migrenele sunt adesea asociate cu tensiunea musculară la nivelul gâtului și umerilor.

      2. Nervul coccigian și legătura cu nervii spinali:

Coccisul este conectat cu nervii spinali din zona sacrală, care se află la baza coloanei vertebrale. În anumite condiții, o disfuncție sau o iritație la nivelul coccisului (cum ar fi o accidentare, inflamație sau o problemă posturală) poate irita nervii din regiunea inferioară a corpului, care sunt conectați la nervii cefalici. Deși nu este o legătură directă între coccis și migrene, există o posibilitate teoretică ca o problemă la nivelul coccisului să provoace o reacție în lanț la nivelul sistemului nervos, care să se manifeste prin dureri de cap.

      3. Probleme de aliniere a coloanei vertebrale:

O aliniere defectuoasă a coloanei vertebrale (cum ar fi scolioza sau alte disfuncții structurale) poate duce la dureri de cap și migrene. Dacă există o problemă mecanică la nivelul coccisului, aceasta ar putea influența alinierea întregii coloane vertebrale, incluzând gâtul și capul, ceea ce ar putea duce la migrene prin presiunea asupra nervilor sau a vaselor sanguine.

    4. Tratamente pentru durerea de coccis și efectele secundare:

Unele tratamente pentru durerea de coccis, cum ar fi terapia manuală sau ajustările vertebrale, pot afecta indirect sistemul nervos central. În cazuri rare, manipulările greșite ale coloanei vertebrale sau pelvisului pot declanșa migrene, mai ales în cazul persoanelor care sunt deja predispuse la migrene din cauza sensibilității nervoase.

 

Tehnica Bowen este o metodă de tratament non-invaziv și deși este o terapie manuală, este deosebit de blândă fără manipulări în forță. Bowen este o terapie care declanșează răspunsul natural al organismului pentru vindecare.

Deci, când veți merge la terapie și după câteva ședințe terapeutul v-a spune că urmează o procedură pentru coccis, să nu vă mirați :D, și da chiar atingem coccisul. Procedura pentru coccis este o procedură deosebit de puternică și importantă în cadrul protocoalelor noastre. Ea nu se va face niciodată unei femei gravide!

Dincolo de migrene ne adresăm coccisului și în multe alte situații: probleme de tiroidă, probleme intestinale și ginecologice, inclusiv pentru echilibrarea imunității.  În terapia Bowen lucrăm pe hainele pacienților, nu direct pe piele, însă acest lucru tot presupune folosirea dușului și purtarea unor haine curate când se vine la terapie.

Suntem strâns interconectați atât în interiorul corpului nostru cât și în exterior, la nivelul societății, dar asta este altă poveste.

Drum bun pe calea vieții! Mă iei în dreapta să te însoțesc?

 

Sistemul limfatic este o rețea complexă de vase, ganglioni limfatici, organe limfatice și fluide limfatice care îndeplinesc mai multe funcții importante în organism. Iată câteva aspecte cheie despre sistemul limfatic:

 

Vasele limfatice: Sistemul limfatic include o rețea de vase limfatice care transportă limfa, un lichid clar și incolor, similar cu sângele, dar fără celulele roșii. Aceste vase se extind în întregul corp și colectează excesul de fluide, substanțe nutritive și deșeuri din țesuturi. În același timp sunt implicate în transportul substanțelor nutritive, precum acizii grași și vitaminele liposolubile, din tractul digestiv în circulația sanguină. Această funcție contribuie la absorbția și distribuția eficientă a nutrienților în organism.

 

Ganglionii limfatici: Ganglionii limfatici sunt mici organisme rotunde situate în lungul traseului vaselor limfatice. Aceștia filtrează și curăță limfa, înlăturând bacteriile, virușii și alte substanțe străine. Ganglionii limfatici pot deveni umflați și sensibili în caz de infecții, indicând o reacție a sistemului imunitar.

 

Organele limfatice: Cele mai importante organe limfatice sunt măduva osoasă, timusul, splina și amigdalele. Măduva osoasă produce celulele sanguine, inclusiv limfocitele (celulele albe ale sângelui implicate în imunitate), în timp ce timusul joacă un rol în maturarea și dezvoltarea limfocitelor T. Splina filtrează sângele și înlătură celulele roșii vechi, plachetele și alte particule nedorite. Amigdalele, situate în gât, sunt implicate în apărarea împotriva infecțiilor.

 

Funcția imunitară: Unul dintre rolurile principale ale sistemului limfatic este să susțină imunitatea. Limfocitele, care sunt un tip de celule albe ale sângelui, sunt produse și activate în sistemul limfatic și au rolul de a recunoaște și de a lupta împotriva agenților patogeni, cum ar fi bacteriile, virușii și celulele canceroase. Limfocitele T sunt implicate în distrugerea celulelor maligne, ajutând astfel la prevenirea răspândirii cancerului în organism.

 

Drenaj limfatic: Sistemul limfatic are un rol esențial în drenarea fluidelor în exces din țesuturi, prevenind astfel umflarea și edemul. Acest proces contribuie la menținerea echilibrului fluidelor în organism și la eliminarea deșeurilor metabolice.

Regenerarea țesuturilor: Vasele limfatice joacă un rol important în regenerarea țesuturilor. Ele facilitează transportul celulelor stem și a altor elemente necesare pentru procesele de vindecare și regenerare a țesuturilor după leziuni sau inflamații.

 

În concluzie, sistemul limfatic este esențial pentru menținerea echilibrului și sănătății globale a organismului, jucând un rol vital în imunitate, drenajul fluidelor, transportul nutrienților și regenerarea țesuturilor. Un sistem limfatic sănătos contribuie la protecția împotriva bolilor, la menținerea homeostaziei și la promovarea unei stări generale de bine.

 

În terapia Bowen există un protocol care se adresează sistemului limfatic.  În cazuri mai complexe acest protocol poate fi adaptat și introdus în schema de tratament pe care o consideră terapeutul. De exemplu o combiație între protocolul de stres și cel limfatic poate funcționa atât ca remediu cât și pentru prevenție.

Programează o ședință!

Echilibrul acid-alcalin în corpul uman este esențial pentru menținerea sănătății generale și pentru prevenirea unor afecțiuni cronice. Acest echilibru, cunoscut și sub denumirea de pH, influențează funcționarea celulelor, a sistemului imunitar și a multor alte aspecte ale stării noastre de sănătate. În acest articol, vom explora ce înseamnă să avem un mediu alcalin sau acid în corp și cum acest echilibru afectează organismul.

 

Ce înseamnă pH-ul și cum este măsurat?

pH-ul (potențialul de hidrogen) este o măsură a acidității sau alcalinității unei substanțe și variază de la 0 (acid) la 14 (alcalin), cu 7 fiind considerat neutru. Corpul uman are pH-ul între 7.35 și 7.45, într-o ușoară zonă alcalină, iar menținerea acestui echilibru este esențială pentru funcționarea optimă a organismului.

 

Mediul acid în corp presupune:

  1. Impactul asupra celulelor:  Un mediu prea acid poate afecta integritatea celulelor, interferând cu funcțiile lor normale și creând un teren propice pentru apariția bolilor.
  2. Inflamații și disconfort: Un pH scăzut este adesea asociat cu inflamații cronice, care pot contribui la apariția unor afecțiuni precum artrita și bolile cardiace.
  3. Oboseală și scădere a vitalității: Acumularea de acid poate duce la oboseală cronică și la scăderea nivelului de energie.

 

Mediu alcalin în corp presupune:

  1. Protecția împotriva bolilor: Un mediu alcalin favorizează un sistem imunitar mai puternic, contribuind la reducerea riscului de boli și inflamații cronice.
  2. Mai multă energie: Un pH echilibrat este asociat cu un nivel de energie mai ridicat și o vitalitate generală îmbunătățită.
  3. Menținerea sănătății oaselor: Un mediu alcalin poate sprijini sănătatea oaselor, reducând riscul de osteoporoză și promovând o densitate osoasă mai bună.

 

Cum să menținem un mediu echilibrat?

  1. Alimentație echilibrată: Consumul de alimente alcaline, cum ar fi fructele și legumele proaspete, contribuie la menținerea unui pH optim.
  2. Hidratare adecvată: Apa alcalină* poate ajuta la neutralizarea acidității și la menținerea echilibrului hidric în corp.

* apa alcalină, care este tratată în mod specific pentru a avea un pH mai mare decât 7. Acest tip de apă este uneori promovat pentru a susține echilibrul acid-alcalin în corp. Cu toate acestea, impactul real al apei alcaline asupra sănătății umane este încă un subiect de cercetare și discuție în comunitatea științifică. În mod normal, apa potabilă, indiferent dacă este sau nu alcalină, este esențială pentru menținerea hidratării și a sănătății generale.

3.  Limitarea alimentelor acide: Reducerea consumului de carne roșie, produse lactate și alimente procesate

poate contribui la menținerea unui mediu mai alcalin.

  1. Stil de viață sănătos: O activitate fizică regulată și reducerea stresului pot avea un impact pozitiv asupra echilibrului acid-alcalin în corp.

 

Echilibrul acid-alcalin în corp este în principal reglat de rinichi și plămâni, care controlează nivelul de bicarbonat și dioxid de carbon în sânge. Dieta și stilul de viață pot, de asemenea, ajuta la îmbunătățirea stării generale de sănătate și la susținerea funcțiilor optime ale organismului, dar mecanismele exacte nu sunt întotdeauna simple și pot depinde de mai mulți factori.

Tom Bowen recomanda pacienților săi să urmeze o dietă formată din 80% hrană alcalină și 20% hrană acidă, pentru a-și susține corpul în procesul de vindecare.

O listă detaliată a alimentelor  o puteți găsi aici pentru alcaline 80% și aici pentru acide 20%.

 

Rețineți că acest articol are un scop informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul medicului sau specialistului în nutriție. Este întotdeauna recomandat să cauți sfatul unui profesionist calificat înainte de a face schimbări majore în alimentația ta sau în stilul de viață.